vineri, 10 august 2012

Tradiţii de nuntă la Ungureni

* În alte timpuri, primii paşi în viaţă aveau alt farmec, obiceiurile păstrate cu grijă însoţind ceremonii de nuntă greu de uitat *
Astfel de tradiţii sunt descrise de către Marcela Bursuc, documentarist la Centrul de Documentare şi Informare din cadrul  Şcolii de Arte şi Meserii Plopenii Mari, comuna Ungureni, ele fiind tipărite într-o culegere de folclor editată de Şcoala nr. 6 Botoşani în spaţiul proiectului “Tradiţie şi cultură”, finanţat de Primăria Botoşani. “Instituţia şcolară din Ungureni a fost parteneră în proiectul în care am mai colaborat cu Asociaţia de părinţi ai elevilor din Şcoala nr. 6 Botoşani şi cu numeroase instituţii de cultură din municipiul Botoşani”, detaliază profesor Dorica Ariciuc, coordonator al proiectului întru căutarea tradiţiilor de demult.
Conform descrierii făcute de Marcela Bursuc, la Ungureni, „cu două zile înainte de nuntă (de obicei joia) la casa miresei se adună fete - prietenele ei - care împreună cu naşa aranjează voalul miresei, precum şi florile pe care le vor pune în piept mirelui, naşilor, socrilor şi tuturor nuntaşilor. Acestea sunt diferite. Pentru mire şi naşi sunt mai mari şi se aşază pe o pernuţă frumos brodată, în timp ce florile pentru socrii mari şi mici sunt de mărime mijlocie şi vor fi aşezate pe altă pernuţă. Astfel, socrii mari vor putea vedea cât de pricepută este viitoarea lor noră la brodatul feţelor de pernă. Florile pentru nuntaşi sunt mai mici şi sunt puse într-un coş. După ce se termină aranjatul florilor şi a voalului, soacra mică serveşte pe toată lumea cu prăjituri. Cum între timp au venit şi băieţii, se dansează până la miezul nopţii”.
Multă voie bună
În duminica nunţii, rememorează Marcela Bursuc, muzicanţii vin la casa mirelui dimineaţa - în jur de ora 9-10. Aici se adună rudele mirelui, prieteni. În timp ce muzicanţii cântă, tineri băieţi - prieteni de-ai mirelui - îl bărbieresc. Se fac glume, cum ar fi tentativa de a-l bărbieri cu o sapă sau cu o bărdiţă... Mirele încadrat de două fete (druşte) împreună cu toţi invitaţii săi, pleacă spre casa naşilor, unde toată lumea este întâmpinată cu ţuică, cozonac şi prăjituri.
După ce se „joacă” în curtea naşilor câteva hore, se pleacă cu tot alaiul la mireasă, ce-i aşteaptă în pragul casei cu o tavă pe care se află dulceaţă, apă şi busuioc. Apoi mireasa îl stropeşte cu busuioc pe mire, cel din urmă serveşte dulceaţă şi un pahar cu apă şi păşeşte în casă. După ce au intrat şi naşii, mireasa lasă la uşă o druşcă pentru a-i primi pe ceilalţi invitaţi şi intră şi ea în casă.
În camera în care va fi gătită mireasa sunt, de obicei, numai femei. Naşa o piaptănă, îi aranjează voalul care este „dansat” de naşă şi de femeile din cameră, care chiuie. După ce mireasa este gătită este adus mirele, care se dovedeşte a fi fals... Realizând păcăleala, mireasa nu îl lasă să se aşeze pe scaun alături de ea, iar când tânărul pleacă, îl răsplăteşte cu o floare făcută din aţe şi busuioc. De obicei se aduce un bărbat mai bătrân şi nu prea frumos. După doi - trei pretinşi miri, vine şi adevăratul mire, care este pieptănat de naşă. Mireasa pune florile în piept mirelui, naşei, naşului apoi la socrii mari, socrii mici. Restul nuntaşilor vor primi flori de la druşte.
În timpul cât mireasa este gătită muzica cântă „ia-ţi mireasă ziua bună”. Socrii se aşează pe scaune, iar mirii trec prin faţa lor de trei ori, sărutându-le mâna. Un vornicel va spune apoi „Iertăciunea”.
„Bună ziua nuni mari, socri mari
şi dumneavoastră cinstiţi gospodari
dacă binevoiţi ascultaţi,
descoperiţi-vă nu vă supăraţi.
Căci marele şi puternicul Dumnezeu
Luni întâia zi a făcut Pământul
Marţi 1-a întrupat cu stele şi luceferi,
Sâmbătă 1-a facut Dumnezeu pe Adam
Trup din lut, oase din piatră,
Sânge din mare.                       
După chip şi-asemănare              
Văzând Dumnezeu că nu e bine    
De a trăi omul singur pe Pământ,   
La Adam s-a uitat              
O coastă din stânga i-a luat    
Şi pe strămoaşa noastra Eva     
A întruchipat.                   
Adam când s-a sculat          
De Eva s-a înspăimântat       
Şi cu glas tare a strigat:        
,,Cine este asta Doamne ce mi-ai dat?"
Dumnezeu i-a zis:      
,,Stai Adame nu te speria,           
căci este trup din trupul tău,       
carne din carnea ta şi se cheamă          
soţia ta."
Şi acum veni rândul şi
la aceşti doi tineri
care stau în faţa dumneavoastră
cu genunchile plecate
cu feţele ruşinate
şi se roagă cu smerenie
să le daţi blagoslovenie.
Şi se roagă cu plecăciune
să le daţi iertăciune.
Iertaţii părinţi
pe aceşti doi fii logodiţi
să-i iertaţi şi să-i binecuvântaţi
nu căutaţi că braţul vi 1-a dărâmat
somnul vi 1-a deşteptat
şi-n picioare să călcaţi
şi pe fiii voştri să-i iertaţi.
Iertaţi-i părinţi!
Iar eu aştept de la domnul nun
un bacşiş bun
la domnişoara mireasă o  batistă frumoasă.
de la domnul mire
un pahar cu vin.
Iertaţi-i părinţi,
Pe aceşti doi fii logodiţi!"
Mirii, naşii, socrii - prinşi în horă - vor dansa de trei ori pe după masă şi vor ieşi apoi în curte, unde naşii îi servesc pe nuntaşi cu băutură şi cozonac (prăjituri). După câteva hore în curtea miresei, se pleacă la biserică. Mireasa, odată ieşită din casă, nu mai are voie să se reîntoarcă.
O nuntă ca-n poveşti
În continuare, evenimentele descrise de documentaristul SAM din Plopenii Mari, comuna Ungureni, se succed cu repeziciune: „la biserică se pleacă astfel: un băiat şi o fată merg în faţă cu lumânările; urmează mireasa încadrată de doi băieţi, mirele încadrat de două fete, restul nuntaşilor venind în urma lor. După cununia religioasă, alaiul se îndreaptă spre locul unde va fi petrecerea. La miezul nopţii, bucătăreasa va aduce pe o tavă o găină friptă, frumos împodobită, pe care o va da naşului care - împreună cu mirele – o vor rupe în două. Soacra mică leagă la mâna naşului şi a mirelui câte un prosop, iar bucăţi din găina vor fi împărţite nuntaşilor. Tot soacra mică va aduce pe o tavă prosoape pentru naşi, socrii mari şi pentru toate rudele apropiate. Acestea înainte de a fi puse la gâtul invitaţilor vor fi „dansate” şi întinse pentru a le vedea toată lumea. Astfel se poate vedea cât de harnică şi de pricepută este mireasa.
Spre dimineaţă, naşa invită la dans mirele iar naşul mireasa. Când termină, îi aşează pe miri pe scaune - pentru a lua voalul miresei de pe cap şi a-i pune în loc un batic. Astfel, mireasa intră în rândul femeilor măritate. De obicei mirii se lasă cu greu aşezaţi pe scaune, ei dorind să prelungească cât mai mult petrecerea. După ce sunt „lămuriţi”, totuşi, să se aşeze pe scaune în faţa oglinzii, naşa ia voalul miresei de pe cap. Podoaba este luată de doi vornicei cu două beţe şi va fi aşezată la icoană. Naşa aşează pe capul miresei o basma, pe care o leagă strâns. De obicei voalul este luat de la icoană şi pus pe capul unei tinere fete, ceesa ce înseamnă că va fi şi ea mireasă în curând. La sfârşitul petrecerii, naşii înmânează miresei banii care au fost dăruiţi de nuntaşi. Banii sunt puşi într-o batistă împreună cu o bucăţică de pâine şi sare şi sunt legaţi foarte strâns. E, practic, o modalitate de a-i da de înţeles miresei să chibzuiască bine la cheltuirea banilor.
Strigături de nuntă
Câte fete cu cojoc
Toate aşteaptă să le joc.
Să le joace ciorile
Că mă dor picioarele.
Asta-i nuntă, nu bucluc
Eu de-aicea nu mă duc.
Fetele din satul nostru
Nu ştiu bine "Tatăl nostru"
Nici a trage cu vatala,
Dar la bal în toată seara.
Foaie verde trei scaieţi,
Daţi-i drumul măi băieţi
Care vreţi, care puteţi,
Care vreţi mai rămâneţi,
Rezemaţi pe la pereţi.
Tot pe loc, pe loc, pe loc
Să răsară busuioc
Busuiocul fetelor
Dragostea nevestelor
Frunzuliţă foi de viţă
Ieşi leliţă la portiţă
Că te-aşteaptă Talien
Talien fecior de domn
Cu căruţa Radului
Cu caii împăratului.
De trei ori pe după masă
Să scoatem dansul din casă
Să rămână mirele
Că l-aşteaptă binele.
Foicică foi de nuc
Vine vremea să mă duc.
(Culese de Claudia Străinu de la Ana Pintilei din Ungureni)
Uiu, iu iu
Pe dealul gol
Că miresa n-are voal
C-o să-i ieie mirele
Când o tunde cânele.
Hai pe loc, pe loc, pe loc,
Să răsară busuioc
Busuiocul fetelor
Dragostea băieţilor.
Fata mamii jucăuşă
Cu gunoiul după uşă.
(Culese de George Vizitiu de la Marin Buinoschi din Ungureni)

Fotografiile în care apar nuntaşii în costume populare sunt din 23 august 1977, respectiv 1978, când se organizau la Ungureni programe cu nunta de pe Jijia.