Pe 3 noiembrie 2011, Muzeul Judeţean Botoşani
vernisează, la Galeriile de artă "Ştefan Luchian", o amplă expoziţie „Marcel Olinescu”. Cele 43 de lucrări fac parte din
patrimoniul muzeului botoşănean, din seria celor 83 de lucrări de grafică aflate
în depozitul Galeriilor de Artă „Ştefan Luchian”. Lucrările sunt realizate de artistul Marcel Olinescu în
perioada 1950 - 1970 şi sunt provenite atât
din transfer de la Centrul de Organizare a Expoziţiilor Bucureşti, cât şi din achiziţii muzeale.
Artist venit pe
lume în secolul XIX, la Dorohoi
Personalitate marcantă,
complexă şi originală, a lumii artistice româneşti, Marcel Olinescu, născut la
Dorohoi, judeţul Botoşani, în 17 septembrie 1896. În perioada 1903-1923 urmează
cursurile elementare şi liceale la Dorohoi, Pomârla şi Botoşani, studiază la Şcoala de Arte
Frumoase din Iaşi cu profesorul Ion Mateescu şi apoi continuă studiile la
Bucureşti avându-l ca profesor pe sculptorul Dimitrie Paciurea.
După absolvirea Şcolii de Arte Frumoase, în anul
1923, obţine un post de profesor pentru caligrafie şi desen, la Liceul Avram Iancu
din Brad unde va rămâne trei ani, realizând cele zece gravuri din „Suita
aurului”, portretele revoluţionarilor din munţi - Iancu, Balint, Buteanu.
În anul 1926 părăsind Bradul, Ardealul, pentru un
an, ajunge la Botoşani, la liceul „August Treboniu Laurian”, iar în anul 1927
se stabileşte la Arad, ca profesor de desen la liceul comercial de băieţi.
(Şcoala superioară comercială de băieţi). Aici, pe lângă activitatea didactică
şi artistică, este redactor la ziarul „Ştirea”
(1933-1937) şi pune bazele societăţii artistice „Ateneul Popular Arădean”,
care ia fiinţă la 16 septembrie 1931.
Împreună cu un colectiv de redacţie editează „revista literară şi culturală”-Hotarul, în
24 de pagini, al cărei prim număr apare în mai, 1933.
La scurt timp, în octombrie 1934, editează şi
revista „Duh”,”revistă
de artă, critică literară şi filozofie.”
În curtea liceului comercial, într-un atelier
improvizat, realizează busturile pedagogului Petru Pipoş şi al ziaristului de
la „Ştirea”- D. Mărculescu, precum şi bustul lui Crişan,
Face parte din echipele de cercetare sociologică
organizate de Dimitrie Gusti în satele Cuveşdia şi Sâmbăteni, iar în anul 1936
pune bazele grupării literar-artistice „ Pro Arte”.
Marcel Olinescu a fost şi poet, în anul 1934
publicând la Arad primul său volum de versuri „Eu - poeme în versuri şi linii”.
Tot în anul 1928 şi tot la Arad, Marcel Olinescu
începe să graveze. Era printre puţinii
gravori în lemn din acea vreme. Lucrările sale stau încrustate în tiparele unor
volume ca „Păreri de rău”, „Vin ţiganii”, „Botoşanii care se duc”.
Maestrul spunea referindu-se la această tehnică: „Am ajuns la gravura în lemn când pictura nu-mi satisfăcea dorinţa de a
ajunge la linia mea proprie. Numai când am descoperit tehnica gravurii, în
1928, mi-am dat seama ca am găsit tehnica artistică în care puteam să-mi torn
gândurile.”
De menţionat este faptul că la Arad ”avea să se nască în mintea mea ideea
alcătuirii unui manual de mitologie românească” şi astfel în 1944, la
editura Casa Şcoalelor din Bucureşti, la Imprimeria naţională, cu ilustraţii
gravate în lemn de către autorul ei, apărea „Mitologia românească”, tulburând
spiritele contemporanilor săi.
În 1937 este numit profesor la
Şcoala Normală din Bucureşti. Aici îi are ca elevi pe Nae Antonescu , Marin
Preda, Răzvan Theodorescu, îi cunoaşte pe Ion Th. Ilea, Valentin Streinu.
A realizat expoziţiile personale
în ţară şi străinătate, de la Buenos Aires la Phenian, din Botoşani, Deva şi de
peste tot spaţiul românesc pe care l-a nemurit în operele sale.
Este distins cu
Premiul Lecomte de Nouy în anul 1921, premii pentru gravură la Salonul de desen
şi gravură în anii 1931 şi 1932, Marele premiu de grafică la Concursul de
pictură şi grafică Voroneţiana în 1977, Premiul UAP la Concursul Voroneţiana în
1979, la Suceava.
A semnat în presa vremii o parte
din poeziile desenele, gravurile şi articolele sociologice şi de folclor şi sub
pseudonimul Ion Păgânu, M. Moldoveanu, ori Bătrânul Stradivarius. (Ana
Florescu, muzeograf – şef de secţie)
