Debutul acestui sport pe meleagurile noastre este datat în iulie 1891. În acel an, Vasile Negruţi, profesor de gimnastică la Şcoala Militară şi Liceul internat din Iaşi, împreună cu 7 studenţi, au prezentat în grădina " Belvedere" un atractiv spectacol de gimnastică şi tir. Au mai revenit în august 1894, contribuind în felul acesta la interesul botoşănenilor pentru acest sport. Din “Monografia oraşului Botoşani”, scrisă de Ştefan Ciubotaru, aflăm că, la Botoşani, animatorul gimnasticii a fost profesorul Ioan Bucovineanu, de la Liceul “Laurian”, tot el tipărind în 1893 un “Manual pentru exerciţii fizice prevăzut cu oarecare principii hygienice şi cu gravuri în text”. Ioan Bucovineanu era şi unul dintre animatorii revistei “Gimnastul român”, apărută la Bucureşti în 1892, în care a semnat articole absolut notabile. Un demn urmaş al său a fost profesorul Teodoru, care în 1926 avea în cadrul Liceului "Laurian" o secţie de gimnastică "perfecţionată ".
Gimnastica “intră” în şcoli
Revenind la secolul XIX, merită menţionat că pe 23 iunie 1893 s-a hotărât introducerea obligatorie a gimnasticii ca obiect de învăţământ în şcolile primare, secundare şi seminariile din ţară. La scurtă vreme, în luna septembrie, în curtea Gimnaziului ,,Grigore Ghica Vv" din Dorohoi a fost construită o frumoasă sală de sport, ce era utilizată şi pentru serbările de sfârşit de an şcolar. Deşi ar fi trebuit să fie o bucurie pentru elevi, sala s-a dovedit nefuncţională, deoarece fusese construită defectuos şi, din cauza unui pilon de susţinere nesigur, se putea prăbuşi oricând. Practic, în baza unui proiect din 1915, spaţiul a fost transformat într-o sală de festivităţi, acolo funcţionând între 1920 - 1989 sala de spectacole a oraşului. În 1898, predarea gimnasticii în şcoli este statuată şi mai clar prin legea elaborată din iniţiativa lui Spiru Haret. Astfel, prin “Legea învăţământului secundar şi superior”, se hotărăşte “introducerea gimnasticii o oră pe săptămână, iar joia şi sâmbăta după amiază jocuri gimnastice şi excursii” (“Oraşul Dorohoi în lumea sportului”, Dorina şi Ilarion Mandachi).
Emil Ghibu şi Ioan Todan, citaţi în lucrarea despre sportul dorohoian, au scris extrem de laudativ despre începuturile gimnasticii în provincie: “Dacă în celelalte ramuri de sport Capitala se situează pe un loc de frunte în privinţa promovării şi dezvoltării lor, în gimnastică se pare că situaţia este inversă. Oraşele de provincie au o activitate practică mai bogată, însă lipsesc preocupările organizatorice şi metodice care au existat la Bucureşti”. La Dorohoi, cel puţin, Gimnaziul de băieţi “Grigore Ghica Vv” s-a remarcat prin profesorii bine pregătiţi, care au ştiut să-i atragă pe elevi în practicarea sportului: Em. Mihăileanu, I. Pintea, Şt. G. Nestarian, căpitanul Arobohi, căpitanul V. Batcu, G. Cristache, C. Cantabene, I. Ionescu, G. Chirilescu ş. a.
Societăţi preocupate de promovarea gimnasticii
La iniţiativa avocatului Gh. Gh. Burghele, ajutat de avocatul Gheorghe Marcu, în 1901 se înfiinţează la Dorohoi “Societatea populară de muzică, gimnastică şi sport ,,Vasile Alecsandri" - una din primele asociaţii de acest gen din Moldova, ce funcţiona pe lângă Gimnaziul de Băieţi ,,Grigore Ghica Vv". La Iaşi, o “Societate de gimnastică şi muzică” avea să ia naştere un an mai târziu, notabil fiind că la Şcoala de “Sport şi muzică” înfiinţată în cadrul acesteia, profesorul universitar Dimitrie Pompeiu, originar din Dorohoi, a predat obiectul “mecanică aplicată la gimnastică”
Unul dintre profesorii dorohoieni nominalizaţi, I. Ionescu, a organizat în 1903 o “serbare feerică cu exerciţii de forţă… pe câmpul din apropierea Palatului” (clădirea Prefecturii, unde astăzi este Muzeul oraşului Dorohoi). Tot din lucrarea “Oraşul Dorohoi în lumea sportului” mai aflăm că “I. Ionescu era considerat unul dintre cei mai competenţi maeştri de gimnastică din ţara noastră. Acest lucru îl găsim confirmat şi în revista “Gimnasticul român” (Bucureşti), nr. 3 – 4 din 1904, de unde aflăm că “la concursul de capacitate pentru gimnastică şi jocuri şcolare, dl. I. Ionescu din Dorohoi a ocupat un merituos loc trei pe ţară”. În aceeaşi revistă, numărul 7-8/1904, citim că “la cercul profesorilor de gimnastică au aderat până acum… I. Ionescu (Dorohoi) şi Alexandru Nemţeanu (Pomârla – Dorohoi). Acesta din urmă desfăşura la Liceul Anastasie Başotă o deosebită activitate cu elevii săi, remarcându-se la serbările şcolare cu renumitele exerciţii de ordine şi libere, cu şi fără bastoane”.
Gimnastica la Botoşani
În 1901 ia fiinţă la Botoşani Societatea “Sportiva”, care a activat peste trei decenii în cadrul bazei sportive din parcul Mihai Eminescu. Primele mărturii scrise despre această societate le întâlnim în ziarul local “Curierul Român” din 21 octombrie 1901. În 1904 "Sportiva" îl avea ca preşedinte pe Ştefan Gane, un mare sportiv care a reuşit să atragă pe terenurile din grădina publică mulţi amatori care să practice gimnastica, scrima, jocul de popice, tenisul şi patinajul. În 1904, Alexandru Smelt întemeiază "Societatea de gimnastică din Botosani". Aceasta disciplină sportivă a fost promovată din plin în cadrul Societatii "Macaby " de către Daniel Feller, care în 1929 prezenta spectacole publice cu exerciţii suedeze şi gimnastică pe aparate (paralele, inele şi trapez). Revenind la “Sportiva”, în 1907, acelaşi preşedinte a iniţiat aderarea societăţii la Federaţia Generală a Asociaţiei de gimnastică din Bucureşti, în 1929 “Sportiva fuzionând cu Sporting Club. Printre cele 18 societăţi afiliate la Federaţie se regăsea şi Societatea populară de muzică, gimnastică şi sport “Vasile Alecsandri” din Dorohoi.
Monografia lui Ştefan Ciubotaru mai face referire la activitatea câtorva “maiştri – dansatori” care, în perioada dintre începutul secolului XX şi până în preajma primului război mondial au predat ore de dans şi gimnastică ritmică tineretului dornic să se perfecţioneze: “Menţionăm pe Lazăr Filstein şi Iosif Finchelstein. Dintre turneele sosite în oraş amintim pe cel organizat de Sirimala Veda Iayamanyala din Insula Ceylon care, în 1907, venind din Rusia, a dat un spectacol de “dans american” împreună cu trupa sa”.
Competiţii şcolare
În rândul elevilor, aceasta disciplină sportivă a făcut o frumoasă carieră după includerea obiectului educaţie fizică în învăţământ. Documentele şcolare de secol XIX vorbeau, însă, de titulaturi diferite pentru acest obiect. În cataloagele Şcolii Primare Nr. 2 de Fete ,,Regina Elisabeta" din anul şcolar 1893-1894 este consemnat cu titulatura ,,Exerciţii corporale şi militare", iar la Şcoala Primară Mixtă din Trestiana apărea în catalog rubrica ,,Exerciţii corporale şi de iniţiere".
Documentemai spre zilele noastre vorbesc şi despre excelenta echipă de demonstraţie la paralele formată din elevii Mihai Mandachi, Ion Rotaru, Petru Tănase, Iulian Mandachi ş.a., care delectau publicul din diferite localităţi din împrejurimile Dorohoiului cu virtuozitatea lor. În 1951, la Etapa regională a Campionatelor şcolare de gimnastică, organizată la Botoşani, elevii de la Liceul teoretic de băieţi Dorohoi au ocupat locul I pe regiune, din echipă făcând parte, printre alţii: Ilie Adamciuc, Ilarion Mandachi, Stelian Cremenciuc. La aceeaşi competiţie, gimnastul Ilarion Mandachi a obţinut locul I pe regiune la individual compus (Oraşul Dorohoi în lumea sportului – Dorina şi Ilarion Mandachi).
Anul următor, etapa regională s-a organizat pe 16 februarie la Dorohoi, învingătoare fiind aceeaşi echipă a liceului teoretic de băieţi, antrenată de profesorul Victor Diaconu. În 1953, Gheorghe Rândaşu relata în săptămânalul dorohoian “Lupta noastră” despre faza raională a Campionatului naţional de gimnastică. La fete, primele locuri au fost ocupate de echipele Liceului teoretic de fete, Şcolii pedagogice de fete şi Şcolii tehnice agricole, în timp ce la băieţi au urcat pe podium echipele Liceului teoretic şi a Şcolii tehnice agricole, toate din Dorohoi.
O ultimă zvâcnire spre performanţă a fost realizată de elevii din clasele V-VIII de la Liceul ,,Gr.Ghica Vv", care, în 1958, într-o companie selectă de 16 echipe de la şcolile sportive din ţară, au obţinut locul V, la doar 70 de sutimi diferenţă faţă de locul II. Echipa era antrenată de profesorul Ilarion Mandachi.
Istoria sportului dorohoian mai face referire la clasarea pe locul III a echipei Şcolii medii nr. 2 din Dorohoi la Etapa Regională de la Rădăuţi din 1964. Doi ani mai târziu, “Ştiinţa Dorohoi”, formată din eleve ale Liceului nr. 2 - antrenate de profesor Viorica Diaconu, a ocupat locul II la o etapă regională organizată de asemeni la Rădăuţi.
Şi în 1968 supremaţia în zonă continuă să fie deţinută de sportivii din Dorohoi. La faza regională a Campionatului republican de gimnastică pentru şcoli generale, la fete pe primele două locuri s-au situat echipele Şcolii nr. 2 din Dorohoi şi a Şcolii nr. 4 din Botoşani, iar la băieţi ale Şcolii nr. 2 Dorohoi şi Şcolii nr. 1 Botoşani. La etapa judeţeană din 1969, primele patru echipe la fete au fost de la Şcoala nr. 2 Dorohoi, Şcoala nr. 4 Botoşani, Liceul nr. 2 Dorohoi şi Liceul Vorniceni, la băieţi clasamentul fiind următorul: Şcoala nr. 2 Dorohoi, Şcoala nr. 5 Botoşani, Şcoala nr. 1 Botoşani şi Liceul Vorniceni.
